Lumea din jurul nostru este într-o continuă schimbare. Corpurile noastre, începând cu pielea, sunt supuse unui atac din ce în ce mai mare din cauza poluării și a elementelor toxice din mediu. Din păcate, organismul nostru încă nu a evoluat suficient pentru a neutraliza singur toxinele din atmosferă.
In Bucuresti mai ales traim într-un mediu foarte poluat, Bucurestiul fiind unul dintre cele mai poluate orase din Europa. Curios este faptul ca potrivit studiilor cel mai inalt grad de poluare este chiar in propria masina! Pentru ca fiecare din noi petrecem cel putin 1-2 ore zilnic in trafic este important sa retinem cum ne putem proteja si care sunt consecintele acestei situatii.
Pielea este expusă radiațiilor ultraviolete (UVR) și poluanților atmosferici din mediu, cum ar fi hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), compuși organici volatili (COV), oxizi, particule de materie(PM), ozon (O3) și fum de țigară. Deși pielea umană acționează ca un scut biologic împotriva poluanților chimici și fizici pro-oxidanți, expunerea prelungită sau repetitivă la niveluri ridicate ale acestor poluanți poate avea efecte negative profunde asupra pielii. Expunerea pielii la poluanții atmosferici a fost asociată cu îmbătrânirea pielii și cu afecțiuni inflamatorii sau alergice ale pielii, cum ar fi dermatita atopică, eczema, psoriazisul sau acneea, în timp ce cancerul de piele este printre cele mai grave efecte.
Măsuri anti-poluare pentru protejarea și refacerea pielii
Recomandam sa includeti in rutina zilnica a pielii creme anti poluare care sa conțină niacinamida, superoxid dismutase, creme cu protecție solara și antioxidanti.
Curățare: se recomandă curățarea pielii cu dischete demachiante până când discheta rămâne curată pentru a ne asigura că am îndepărtat orice urmă de machiaj, praf sau poluare rămase pe piele. Nu dormiti cu machiaj!!!
Niacinamida (Vitamina B3): oral în doze de 500 până la 750 mg de două ori pe zi – sau topic în creme medicale cum ar fi SkinCeuticals și altele – se află în topul listei de ingrediente care poate reduce cu succes efectele negative ale poluării urbane, fumului de țigară. De asemenea, întărește bariera pielii și repară în mod activ daunele cauzate UV.
Superoxid Dismutase (SOD): S-a demonstrat că crește apărarea antioxidantă a organismului și are, de asemenea, proprietăți antiinflamatorii.
Protecție UV: Razele UV încă sunt cei mai mari factori de stres ai mediului. Un produs SPF ar trebui să facă întotdeauna parte din rutina zilnică de îngrijire a pielii.
Antioxidanți: Se recomandă atât în forme topice, cât și în forme orale. Acestea includ vitamina A, C, D, complexul B și B3.
Protejează-ți pielea
Amenințarea cauzată de poluare este reală și nu se îmbunătățește în curând. Pielea și sănătatea generală pot fi protejate printr-o dietă bogată în antioxidanți, suplimente selectate, piele curățată corespunzător și folosind produse cu ingrediente testate special împotriva celor mai frecvente toxine din poluare.
Radiații ultraviolete
Efectele UVR asupra pielii diferă în funcție de lungimea de undă. În timp ce UVA este implicată în îmbătrânirea pielii (foto-îmbătrânire), a fost legată, împreună cu UVB cu imunosupresia cutanată și dezvoltarea melanomului malign, carcinomul bazocelular (BCC) și carcinomul scuamos (SCC).
S-a demonstrat de asemenea că UVA în combinație cu hidrocarburile aromatice policiclice crește semnificativ fotoîmbătrânirea pielii.
Hidrocarburile aromatice policiclice
Hidrocarburile aromatice policiclice sunt printre cei mai răspândiți poluanți organici.
Acestea se găsesc în fumul de eșapament auto (în special din motoarele diesel) și în tot fumul rezultat din arderea materialelor (inclusiv fumul de țigară).
Poate apărea pigmentarea pielii chiar și în absența radiațiilor UV deoarece HAP-urile induc proliferarea melanocitelor și prin urmare pigmentarea pielii.
Pielea expusă pe termen lung la HAP-uri legate de particule de materie, fie prin foliculul de păr sau prin absorbția transepidermică poate duce la stres oxidativ și îmbătrânirea pielii.
HAP-urile pot duce la erupții acneiforme și se caracterizează prin leziuni ale pielii, cum ar fi comedoanele și chisturile, în principal pe față, în spatele urechilor și pe gât. Alte manifestări includ oboseala, disfuncția hepatică, neuropatia, artrita.
Compuși organici volatili (COV)
Emisiile de COV provin din utilizarea de solvenți organici în vopsele, lacuri, fum de tutun, combustibili și emisii din instalații industriale crește numărul de citokine, ceea ce ar putea favoriza apoi dezvoltarea inflamațiilor și reacții alergice ca dermatita atopică sau eczemă.
Particule de materie (PM)
Generarea de stres oxidativ de către PM contribuie la îmbătrânirea extrinsecă a pielii. Un studiu a arătat o corelație semnificativă între expunerea la poluare și semne de îmbătrânire extrinsecă a pielii, cum ar fi petele hiperpigmentare, șanțurile nazolabiale și ridurile.
Cei care trăiesc în zone puternic poluate au o calitate mai slabă a pielii decât persoanele care locuiesc în suburbii, în ciuda faptului că aleg alegeri mai bune ale stilului de viață (cum ar fi o utilizare mai complexă de produse pentru îngrijirea pielii). În plus, funcția de barieră a pielii a fost găsită compromisă la locuitorii din mediul urban.
Deși, din păcate, există o lipsă de cercetare aprofundată în domeniul poluării aerului și sănătății pielii, există dovezi științifice clare că funcția de barieră a pielii este printre cele mai imediate și semnificative amenințări pe care le impune poluarea aerului asupra pielii noastre.
